Lumi paralele

Parcǎ trǎim în lumi paralele. O lume a realitǎţii plǎcute sau neplǎcute – fiecare şi-o creeazǎ, dupǎ putinţe şi minte – şi, pe de altǎ parte, o lume mass-media. Ne-am schizofrenizat. Ies la şosea, prima idee ce îmi vine este accident. Vǎd un ins mai ciudat, apare cuvântul infractor sau interlop. Vǎd un politician – gata corupt. Vǎd o tipǎ mai „dezbrǎcatǎ” – curvǎ. Pǎi, presa ne-a tâmpit cu totul. Ne dǎ chestii de-astea prefabricate şi ne manipuleazǎ psihic. Gata, nu mai vreau ştirile ProTV de la ora 17. Prefer sǎ gândesc eu, sǎ vǎd eu realitatea cu propriii mei ochi. Unde sunt accidentele, curvele, corupţii, interlopii? Astea sunt excepţii, dar ei au o putere fascinantǎ asupra psihicului nostru şi noi creǎm ratingurile la televiziune, pentru cǎ suntem înclinaţi spre rǎu.

Dar lucrurile normale unde sunt? Dragostea, prietenia, bunele maniere? Sunǎ aiurea. Cred cǎ suntem puţin sǎriţi de pe fix. Numai lucruri de senzaţie ne mai impresioneazǎ. Iatǎ cǎ mass-media şi-au atins scopul.

Atunci de ce vǎ invit spre jurnalism? Dintr-un motiv foarte simplu. De a fi voi înşivǎ eroi şi a le râde în nas apariţiilor trucate de pe TV. Atrageţi lumea prin lucruri simple, dar consistente. Dacǎ apǎrem în presǎ, suntem oare de pe altǎ planetǎ? Da, pentru cei care sunt obişnuiţi sǎ stea pe margine mereu, pentru cei frustraţi. Însǎ pentru un om cu scaun la cap, nu înseamnǎ foarte mult, doar dacǎ fiţele şi vedetismele îl dilatǎ pânǎ la o explozie agonizantǎ.

Jurnalismul înseamnǎ un nu cocalarismului şi fumurilor de piţipoancǎ, pentru cǎ aici vǎ arǎtaţi voi înşivǎ, nu maşinile bengoase, ochelarii de soare etc., ci stilul şi inteligenţa în acţiune. Cocalarii şi piţipoancele în mod normal nu prea au ce cǎuta în jurnalism, numai dacǎ au devenit cumva un caz social. Deci fiţi voi înşivǎ, fiţi cool, spuneţi un nu decis pasivitǎţii, lenei şi comoditǎţii. Fiţi voi eroii propriei voastre vieţi, nu marionete media. Faceţi pasul spre luminile afirmǎrii! Credeţi în lucruri imposibile! Cu voinţǎ, transpiraţie şi consecvenţǎ, ele chiar devin posibile.



Dinu Bǎlan

Ilie Rad despre publicistul Dinu Balan

BĂLAN Dinu
Redactor la “Claviaturi”

N. 6 febr. 1972, Huedin (prenumele la naştere: Grigore Dinu). Critic literar şi eseist. Fiul lui Ioan Grigore Bălan, asistent medical şi poet (remarcat de Ştefan Augustin Doinaş), profesor, şi al Mariei (n. Gabai), casnică. Clasele primare şi gimnaziale (1979-1986) la Şcoala Generalã cu Clasele I-VIII Mesteacãn, judeţul Sãlaj. Clasele liceale la Liceul Sanitar Satu Mare (1986-1990). Dublu licenţiat al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere: Secţia limbi clasice (1991-1996), şi Secţia română-latină (2004-2007). Cele două teze de licenţă abordează: Conjuncţiile temporale în opera lui Sallustius (cond. şt.: prof. univ. dr. Frieda Edelstein), respectiv Opera lui Romulus Zaharia (cond. şt.: prof. univ. dr. Ion Pop). Profesor de latină şi română la Liceul “Octavian Goga” din Huedin (din 1996).Urmează un curs postuniversitar în “Politici şi administraţie publică” – învăţământ la distanţă, din cadrul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (2001). Tema lucrării de terminare a studiilor postuniversitare: Descentralizarea învãţãmântului preuniversitar (cond. şt.: prof. univ. dr. Emil Bãlan, Facultatea de Administraţie Publicã Bucureşti). Înscris la doctorat, cu teza Petru Popescu. Studiu monografic (cond. şt.: prof. univ. dr. Constantin Cubleşan). Debutează cu articolul Romulus Zaharia – Casa cu ochii scoşi, în Cetatea culturală (mai 2002). Colaborează la suplimentul literar Claviaturi al revistei Tribuna, Cetatea culturalã, Tribuna, Vatra, Oraşul, Caiete silvane, Glasul etc.
*
Activitatea publicistică. Cu experienţa acumulată în pregătirea revistei şcolare a Liceului “Octavian Goga”, Pauza mare, B. trece la coordonarea suplimentului literar al Tribunei, Claviaturi (din 2003), împreună cu Teofil Rãchiţeanu, Alexandru Jurcan, Rodica Potoceanu-Matiş ş.a., numărul cel mai spectaculos al acestuia fiind cel din 16 mai-1 iun. 2008, dedicat integral lui Petru Popescu, cu ocazia vizitei sale în România, inclusiv la Huedin. De altfel, în paginile acestei publicaţii îşi desfăşoara B. cea mai mare parte a activităţii sale publicistice, unde scrie despre tendinţe ale jurnalismului cultural, recenzează cărţi ale prietenilor sau publică scrisori de la Artur Silvestri, Romulus Zaharia, George Mirea ş.a. Se implică în activitatea profesorilor de latinã din judeţul Cluj, împotriva marginalizării limbii latine, cu intervenţii la Radio Cluj (mai 2004), cu materiale trimis la forumul latin Nuntii latini, cu un articol manifest, Pro linqua latina, publicat în Cetatea culturalã (în oct. 2003), reluat sintetic, cu titlul Stadiul limbilor clasice din România, în Tribuna (nr. 66, 2005). Alte ecouri ale manifestului au apãrut în diverse ziare locale, pe agenţiile de presă clujene. Mai publică şi pagini de proză (fragmente din romanul în lucru, Umbra adolescenţei peste câmpiile roşii) sau critică literarã, rămânând fascinat însă de jurnalismul cultural. Discursul publicistic, practicat cu exigenţele profesionistului, se menţine la nivel academic (printr-o documentare desãvârşitã), chiar atunci când se manifestă în sfera polemică (pledoariile pentru limba latină, de exemplu), interesul său îndreptându-se, sub influenţa lui Petru Popescu, spre jurnalismul american, marcat de senzaţionalism (în sens pozitiv!) şi tendinţe inovative.
Lista cărţilor coordonate, prefaţate, postfaţate: Teofil Rãchiţeanu, Efulguraţii (pagini de jurnal, 1967-1990). Cuvânt înainte de ~, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2002; Romulus Zaharia, Epihia în stil valah. Postfaţă de ~, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2003; Idem, Anotimpurile unei ţigănci. Prefaţă de ~, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj 2003; Ioan Grigore Bãlan, Flori de gând, Selecţia poemelor: ~, Prefaţã de Teofil Rãchiţeanu, Ed. Roprint, Cluj-Napoca, 2004; Alexandru Jurcan, Să ieşi din viaţa mea cu o lumânare în buzunar. Postfaţă de ~, Ed. Casa Cãrţii de Ştiinţã, Cluj-Napoca, 2005; Rodica Potoceanu-Mateş, Lacrimile clovnului. Postfaţă de ~, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2006; Alexandru Jurcan, Stăpânul şi Silberta. Postfaţă de ~, Ed. Casa Cãrţii de Ştiinţã, Cluj-Napoca, 2007.
Referinţe: articolul din Ateneu iulie 2005, Convorbiri literare, ian. 2008

Articol publicat in revista "Viata de pretutindeni",
nr. 11-12 din 2008 si "Claviaturi",nr. 14, 16-31 mai 2009

Ilie Rad